Despre Probiotice

Despre Probiotice
MICROBIOTA (numita si flora intestinala) se refera la totalitatea microorganismelor dintr-un ecosistem
si
MICROBIOMUL cuprinde in plus si caracteristicile genetice ale acestora si proprietatile habitatului populat, adica genomul colectiv al respectivului ecosistem.
Sunt “micro” amandoua pentru ca nu se vad cu ochiul liber. 

Marea majoritate - se pare ca chiar 99% este formata din bacterii, dar mai avem si
virusuri, fungi, protozoare si helminti care colonizeaza permanent sau ocazional  diferite parti si cavitati ale corpului, si anume: tegumente, cavitatea bucala, nari, si nusuri, urechea medie, stomac, ileonul terminal, colon, vagin si uretra distala.

                                       

Impreuna cu microbii nostri suntem un superorganism uman-bacterian cu o imensa capacitate si diversitate metabolica.

Cele mai studiate in ultima vreme sunt microbiomul oral si cele ale colonului si ileonului terminal(partea terminala a intestinului subtire).
Daca vorbim doar de intestin, acesta pare a fi gazda unei comunitati de microorganisme cu mult mai mare decat nr celulelor corpului uman, cu un genom care are de peste 100 de ori mai multe gene decat contine genomul uman.
Astfel, oamenii au un microbiom personalizat, care, cu cat este mai divers si mai bine echilibrat, cu atat duce la o mai buna stare de sanatate

Bacteriile vor manca ce mancam si noi, deci disponibilitatea nutrientilor si nivelul anticorpilor gazdei sunt foarte importante!
Mai trebuie de spus ca exista diferente in compozitia si functionalitate microbiotei in diferite momente ale zilei precum si in diferite zone ale planetei.

Avem cu microbiota intestinala o relatie mutuala, in care aceste organisme indeplinesc o serie de functii cheie legate de:
- Nutritie
- Sistem imunitar
- Prevenirea infectiilor cu specii patologice

Aceasta relatie mutuala poate fi una de:
EUBIOZA – cand interactiunea microbiomului cu gazda este benefica si reuseste sa moduleze toate functiile de care vom vorbi mai jos
Sau
DISBIOZA - cand se produc modificari calitative si cantitative ale acestor microbiocenoze, respectiv modificari ale activitatii metabolice si a distributiei lor

Cum isi manifesta acestea functiile de fapt?
Rolul de protectie, de bariera impotriva agentilor patogeni sau oportunisti, care pot patrunde cu usurinta in corp odata cu mancarea sau prin atingerea obiectelor si mainilor contaminate si se manifesta prin productia de substante capabile sa inactiveze invadatorii, prin modificarile de pH intestinal si prin mentinerea integritatii mucoasei intestinale. Butiratul, produs in special de bifidobacterii in urma fermentarii carbohidratilor, are rol in blocarea dezvoltarii bacteriilor periculoase intr-un mod diferit fata de tratamentul farmaceutic, care distruge pe langa agentul patogen si bariera protectiva intestinala

Functia metabolica si nutritiva se refera la capacitatea microbiotei de a produce metaboliti in urma fermentatiei bacteriene, care vor ajuta la sinteza unor vitamine foarte importante pentru organism, cum sunt Vit B2, B6, B12, folat si Vit K.

Functia structurala se manifesta prin aportul anumitor microorganisme la intretinerea sanatatii celulelor epiteliale de la nivelul intestinului, ceea ce este foarte important pentru evitarea cresterii permeabilizarii peretelui intestinal
Se pare, ca o crestere a permeabilitatii intestinului joaca un rol important in anumite afectiuni gastrointestinale ca boala Crohn, intestin iritabil, boala celiaca, dar daca aceasta poate cauza si alte probleme in alte parti ale corpului? Ultimele cercetari asociaza aceasta conditie si cu alte boli autoimune, ca lupus, diabet de tip I, precum si altele ca fibromialgia, artrita, alergii, astm, acnee, obezitate si chiar boli mintale. 

Multe din studiile ultimilor ani sunt menite sa identifice speciile de microorganisme care populeaza organismele sanatoase si sa ilustreze corelatii intre lipsa sau excesul unora dintre acestea si anumite patologii, in stransa legatura insa si cu mediul si modul de viata actual.

Increngaturile care reprezinta mai mult de 90% din microbiom sunt numite Bacteroidetes si Firmicutes.
Lactobacilii – unele din speciile cele mai studiate si care se regasesc in cele mai multe din probioticele de pe piata - fac parte din familia Firmicutelor si sunt bacterii gram pozitive, care in principal ajuta la fermentarea carbohidratilor cu producere de acid lactic.
Cu cat se coboara pe tractul digestiv, cu atat populatia de bacterii va deveni strict anaeroba – populatie din care fac parte si bifidobacteriile – parte dintr-o increngatura mai putin reprezentata in organismul uman comparative cu primele doua, si anume Actinobacteria.
Se pare ca pe masura ce inaintam in varsta numarul acestora scade din varii motive – antibiotice, toxine, alte boli - si de aici si posibilele disbiozele de care vorbeam mai sus.

Probioticele au fost gandite la inceputuri ca un aport necesar pentru recolonizarea intestinului cu bacteriile bune, astfel incat cele patogene sa fie inlaturate incet incet pe principiul “crowding out” si astfel sa se restabileasca echilibrul florei. Cercetarile recente insa dovedesc modul mai complex de interactiune al acestora cu organismul uman.

Principalul motiv pentru care se prescriu actualmente probioticele este acela asociat cu problemele cauzate de antibiotic, infectii virale sau chimioetrapie – diareea fiind unul dintre cele mai comune efecte secundare.
Studii multiple vin sa confirme ca este de preferat un probiotic cu multiple tulpini de lactobacilli si bifidobacterii si in cantitate de cel putin sau mai mare de 10 bilioane CFU/doza.
Lactobacilii aduc o ameliorarea legata in special de durerea abdominala si flatulenta pe cand bifidobacteriile sunt mai indicate pentru simptomele legate de scaune diareice in mod special. Acelasi lucru este valabil si pentru sindromul intestinului iritabil.  [1]
Este bine de inceput cura de probiotic cu cel putin doua zile inainte de a incepe antibioticul si de continuat inca cel putin o saptamana dupa terminarea lui. Trebuie luate la distanta de cel putin 2 ore unul de altul – in general antibioticul cu mancare si probioticul la 2 ore dupa.

Numarul infectiilor cu Clostridium difficile aproape ca s-a dublat in ultimii ani in randul pacientilor in varsta, spitalizati, tratati cu antibiotic de spectru larg, fiind o cauza serioasa de mortalitate. O meta-analiza a 19 studii publicata in 2017 in revista Gastroenterology sustine ipoteza in care administrarea de probiotice cu cat mai aproape de data inceperii tratamentului cu antibiotic poate reduce riscul de infectie cu CD cu mai mult de 50%. Se subliniaza importanta momentului inceperii administrarii probioticului mai mult decat combinatia de tulpini. In studii s-au folosit mai mult L. acidophilus si L. casei sau combinate si cu S termophilus, sau simpla tulpina de drojdie Sacharomices Boullardii. Nr de CFU pe zi au fost undeva pana in 50CFU in mare parte. [2]

L Paracasei s-a dovedit a fi foarte util in ameliorarea simptomelor celor care sunt sub tratament de lunga durata cu antiacide(inhibitori de pompa de protoni)  – de tip Omeprazol. Din cauza ca acest tip de medicatie scade ph-ul stomacului si cel al intestinului proximal, tratamentul poate avea ca efect secundar o dezechilibrare a florei in aceste portiuni ale tractului digestiv. Rezultatele au fost publicate in 2015 in urma unui studiu randomizat dublu orb pe 100 de pacienti. [3]
L casei imbunatateste imunitatea mucoasei intestinale prin cresterea nivelului de inticorpi IgA.

Un studiu publicat in British Journal of nutrition in 2014, pune in evidenta impactul administrarii probioticului continand tulpina Lactobacillus rhamnosus impreuna cu un prebiotic(inulina) la pacienti supraponderali si obezi in decursul a 24 saptamani. Adminstrarea a fost insotita de o dieta cu o restrictie calorica moderata. Rezultatul a fost mai puternic la sexul feminin – pierderea in greutate a fost semnificativ mai mare si a fost mai sustenabila. [4]

Lactobacillus plantarum – o tulpina izolata din laptele fermentat de bivolita, cu efecte imunomodulatorii bine cunoscute – s-a dovedit a ameliora vizibil simptomele dermatitei atopice [5] De asemenea la administrarea la pacienti cu probleme coronariene s-a dovedit a avea efecte  in imbunatatirea functiei endoteliale.

Lactobacilus reuteri a fost folosit intr-un studiu randomizat dublu orb pe 127 de subiecti pentru a evidentia efectul hipocolesterolemiant. La sfarsitul celor 9 saptamani de interventie cu cate 2 miliarde CFU/doza dimineata si seara, s-a constatat o scadere cu semnificatie statistica a LDL si nici o modificare in ceea ce priveste HDL si nivelul trigliceridelor.  [6]

L acidophillus in combinatie cu B. lactis s-au dovedit a fi un bun adjuvant in infectiile respiratorii – pot reduce durata bolii si severitatea simptomelor [7]
Conform cercetarilor recente, probioticele imbunatatesc substantial calitatea vietii pentru cei cu rinite alergice, ameliorand mult simptomele din sfera ochilor si a nasului.

Microbiomul este foarte mult studiat in ultimii ani si ca fiind un factor hotarator in instalarea bolilor de metabolism – obezitate, diabet zaharat de tip 2, sindrom metabolic. Astfel exista studii care arata ca prin administrarea de diferite combinatii de Lactobacili si Bifidobacterii se obtin  rezultate importante in imbunatatirea sensibilitatii la insulina si ameliorarea complicatiilor aferente DZ2. [8]

Tulpinile oferite de LactiTotal incearca sa acopere o plaja mare de probleme, astfel incat sa poate completa cat mai multe deficiente posibile. Mai multe despre Lacti - Total puteti citi aici iar despre Puori SB3 aici.



Bibliografie:

[1]      M. Z. Asha and S. F. H. Khalil, “Efficacy and safety of probiotics, prebiotics and synbiotics in the treatment of irritable bowel syndrome a systematic review and meta-analysis,” Sultan Qaboos Univ Med J, vol. 20, no. 1, pp. e13–e24, Feb. 2020, doi: 10.18295/SQUMJ.2020.20.01.003.
[2]      N. T. Shen et al., “Timely Use of Probiotics in Hospitalized Adults Prevents Clostridium difficile Infection: A Systematic Review With Meta-Regression Analysis,” Gastroenterology, vol. 152, no. 8, pp. 1889-1900.e9, Jun. 2017, doi: 10.1053/j.gastro.2017.02.003.
[3]      D. Compare et al., “Lactobacillus paracasei F19 versus placebo for the prevention of proton pump inhibitor-induced bowel symptoms: A randomized clinical trial,” Digestive and Liver Disease, vol. 47, no. 4, pp. 273–279, Apr. 2015, doi: 10.1016/j.dld.2015.01.004.
[4]      M. Sanchez et al., “Effect of Lactobacillus rhamnosus CGMCC1.3724 supplementation on weight loss and maintenance in obese men and women”, doi: 10.1017/S0007114513003875.
[5]      C. R. S. Prakoeswa et al., “Beneficial effect of Lactobacillus plantarum IS-10506 supplementation in adults with atopic dermatitis: a randomized controlled trial,” J Dermatolog Treat, vol. 33, no. 3, pp. 1491–1498, 2022, doi: 10.1080/09546634.2020.1836310.
[6]      M. L. Jones, C. J. Martoni, and S. Prakash, “Cholesterol lowering and inhibition of sterol absorption by Lactobacillus reuteri NCIMB 30242: a randomized controlled trial,” European Journal of Clinical Nutrition 2012 66:11, vol. 66, no. 11, pp. 1234–1241, Sep. 2012, doi: 10.1038/ejcn.2012.126.
[7]      S. v. Gerasimov et al., “Role of short-term use of L. acidophilus DDS-1 and B. lactis UABLA-12 in acute respiratory infections in children: a randomized controlled trial,” European Journal of Clinical Nutrition 2016 70:4, vol. 70, no. 4, pp. 463–469, Oct. 2015, doi: 10.1038/ejcn.2015.171.
[8]      C. O. Iatcu, A. Steen, and M. Covasa, “Gut microbiota and complications of type-2 diabetes,” Nutrients, vol. 14, no. 1, Jan. 2022, doi: 10.3390/NU14010166.
 
 

Suport clienti Luni - Vineri: 09:00 - 18:00

0727940670 contact@healthcorner.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!